9 septembrie. Deja nouă septembrie. Urăsc luna asta, urăsc fiecare zi din luna asta. Cu cât se apropie data de 15, cu atât o urăsc mai mult...
Fiecare septembrie a reprezentat dintotdeauna un chin pentru mine. Odată cu trecerea anilor, a devenit din ce în ce mai greu de suportat. Dar anul ăsta... Anul ăsta e cel mai îngrozitor septembrie!
Iunie... Luasem vacanţă. Vacanţa de vară înseamnă pentru mine o perioadă de linişte (oarecum linişte; atâta linişte cât poate fi în condiţiile în care mă lupt în fiecare zi cu anxietatea). Înseamnă o perioadă când încerc să las deoparte toate cele întâmplate în anul şcolar ce tocmai s-a încheiat. Primele zile au trecut repede. Venise iulie, care a trecut la fel de uşor cu a şi venit. August apoi... August a trecut şi mai repede. Toată vacanţa m-am străduit să citesc mai mult decât o făcusem până acum, să mai uit de probleme, să le mai las deoparte şi să mă concentrez şi pe altceva...
Dar septembrie tot a venit... Oroarea mea, spaima mea cea mai mare, veşnicul meu coşmar... Se pare că nici de data asta nu scap!
Dar septembrie tot a venit... Oroarea mea, spaima mea cea mai mare, veşnicul meu coşmar... Se pare că nici de data asta nu scap!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu